vineri, 23 ianuarie 2015

Durata de viata a deseurilor in natura


Sa aruncam gunoaiele in natura se va intoarce impotriva noastra si cel mai grav impotriva copiiilor nostri. Un obiect aruncat neglijent va polua deseori si dupa sfarsitul vietii mele.
Am cautat cateva estimari ale duratei medii de dezintegrare a unor produse.


Deseuri rapid biodegradabile:
-hartia igienica :2-4 saptamani (cea nemurdara de resturi umane/animale o pun in compost)
-cotor de mere: 1-2 luni
-servetel de hartie: 3 luni
-resturi de alte fructe : 3-6 luni
-ziare : 6-12 luni
-cutii de lapte : 3, pana la 6 luni
-chibrituri - 6 luni

Deseuri ce se degradeaza in perioada medie (1-10 ani):

-chistoace de tigari: 1-2 ani (un chistoc distruge 500l de apa)
-bilet de autobuz/metrou: 1 an
-manusi, sosete de lana - 1 an
-hartie de bomboane: 5 ani
-o guma scuipata aiurea: 5 ani
-ulei prajit: 5 - 10 ani (1 litru de ulei poate acoperi cu o pelicula si 1000mp2 de apa dar si infunda procesul de epurare biologica)


Deseuri rezistente (se degradeaza in 10 -1000 ani) :
-conserva de metal: 100 ani
-conserva de aluminiu: 10-100 ani
-pneu: 100 ani
-cartus de cerneala : 400-1000 ani
cutii de plastic: 100 ani
-lemn pictat 10-15 ani
-recipient de polystyrene : 50 ani
-baterii   : 200 an
-scutece de unica folosinta : 300 - 450 ani
-tampoane igienice : 400 - 450 ani
-Sac de plastic : 450 ani
-nailon de undita modern: 600ani
-sticle de plastic: 100-1000 ani

Deseuri mega-rezitente:
-Cartela telefonica : 1000 ani
-poliestiren expandat : 1000 ani
-skiuri: 1000 ani
-sticla: 4 à 5000 ani

Deseuri radioactive:
Iod 131  : 8 zile
Iod 125  : 60 zile
Radium 226 : 1600 ani
Carbon 14  : 5730 ani
Plutonium 239  : 24 000 ani
Potassium 40  : 1,3 milliarde ani
Uranium 238  : 4,5 milliarde ani

De meditat cand aruncam deseuri aiurea in natura ....


vineri, 9 ianuarie 2015

compostam, maria ta!

Ador balcoanele inflorite, cu o splendoare de culori. Pt a avea asta, e nevoie de un pamant fertil. Anii trecuti am cumparat saci de la Cora, dar din iunie am decis sa  sa nu mai dau niciun ban. Si nici sa nu mai transport saci de pamant...asa ca fac compost.

Unde? Cand? Cum? Cu ce?

Pe balcon. Il alimentez de 2 ori pe sapt, cu resturi vegetale cand gatesc. In 2 luni am avut pamant proaspat, fertil pt noile plante. Dar am loc pe balcon pentru 3 cutii etajate.
Peste iarna am luat o singura lada cu pamant in casa si am mai completat-o, dar mai am o vecina ce are vermicompostor sub chiuveta.
Exista compostoare de cumparat in Brico, dar eu am improvizat cu 3 cutii de plastic, suprapuse, mai mult largi decat inalte (desi 4 ar fi ideal),fiecare  de 20l (suficient pt o familie de 3persoane). Ideal cutii negre. 2 cutii le-am gaurit generos fundul(cu lumanarea), sa am cum sa se scurga excesul de lichid in cutia de la baza, negaurita, si sa circule ramele (dar eu nu am rame). Am inchis deasupra cu capac (sa nu fac musculite)...

Cum am inceput: in cutia de deasupra am pus straturi alternative: resturi vegetale, carton. Alimentarea o fac de 2 ori pe sapt, in acelasi moment am si amestecat cu ce era inauntru.

De 2 ori in loc de carton, folosesc pamantul din ghivecele perimate/obosite, dar cartonul are rolul lui.

Compozitie: strat vegetal/ strat de carbon. Proportia finala o sa fie: 1:10 -unii zic 1:20 (la inceput insa straturile sunt cam 1:2, ca legumele lasa mult lichid si scad).

Carbon: rumegus, carton, fan uscat, coaja copac etc. Eu am folosit initial bucatele de carton fara vopseluri de la oua; cartonul de la hartiile igienice, totul maruntit.

Stratul vegetal: rest de morcov,dovleac,telina,sfecla,rosii, salata,castravete, resturi de ciuperci etc (bucatit sub 5cm), mere/pere/piele banana(cica e f. recomandata pt potasiu) etc. Recomandarea proprie: mai multe resturi de legume decat fructe( sa zicem 70% 30%). In procent de 1-3% din masa finala se recomanda zat de cafea, rest de ceai,coji de oua maruntite, atentie cu ele pt ca schimba aciditatea.Pot fi crude sau fierte. 

Nu pun resturi animale,grasimi, (acestea au nevoie de 2-3-4 ani de descompus, eu vreau in 2-3 luni sa am sol fertil), minim de citrice+ ceapa/usturoi, pt ca schimba ph-ul.

Nu miroase. Daca incepe sa fermenteze/miroase, atunci mai e nevoie de marit stratul de carbon (adica...inca niste cartoane).

Are nevoie de umiditate. Textura amestecului trebuie sa fie jilava, excesul de apa se va scurge prin gauri. Fara umiditate bacteriile nu se descurca sa descoopuna. In interior datorita descompunerii este o temperatura mai ridicata. Daca e foarte cald si uscat afara, am grija sa tin capacul inchis, si sa fie pe capac vapori/stropi de condens. Eventual mai umezesc sau adaug fructe si zeama lasata (de ex. de la pepene).
Pt fermentare mai rapida, recomand oxigenare. Deci amestecat de 2ori pe sapt, cand adaug ceva nou. Tot ce e nou incorporez in stratul de supr/acopar cu carton.

Dupa 1 luna, arata cam asa: cutia e aproape plina, am mai adaugat inca o mana de resturi (salata si mere) si amestecat, asta pentru ca am pus putine resturi si nu era nevoie de inca niste carton:





Si cum intre timp umplusem o cutie, am trecut la cutia no.2, ce am adus-o deasupra. Cea plina a ramas dedesupt, sa se coaca in liniste(mai amestec in ea de 2 ori pe sapt).
Dupa 2 luni, cutia de desupt arata cam asa:






Din greselile mele:

1. cutii negre, nu albe. Pe margini, in cutie, la final, au inceput sa incolteasca ....niste samburi de pepene galben. Am acoperit totul cu un sac inchis la culoare.
2. nu puneti compot de visine, cu zahar. Mi-a facut musculite :) . Sacul ce acopera m-a ajutat sa scap de ele, dar nu de toate.
3. Zeama ce se scurge, diluati-o (1 : 10) si turnati la flori - ingrasamant. Nu o aruncati :))
4. Cand treceti la cutia no.2, sortati bucatile mari (ce inca nu au devenit pamant), ce se vad in cutia no.1, si...aduceti-le in no.2. Va ajuta la compostare, ca starter, si se vor face pamant si ele de tot.
 5. ce daca sunt seminte, nu mai pierd timpul  cu sortatul, daca incoltesc le rup cand amestec totul
 6. daca vreau compost cand sunt sub 10 gr, aduc in casa. Daca nu, stagneaza pe balcon pana sunt 15-20gr
7. nu mai las fara capac ca are nevoie de umiditate. Daca uit sau e prea cald, adaug cate putina apa.
8. echilibru. Daca adaug o runda mare de fructe si legume, acoper cu un strat de carton. Cartonul il acoper cu fructe si legume.  Nu reusesc sa fac un strat mereu, asa ca pun intr-un colt, acoper cu 2-3 bucati de carton, si peste 3-4 zile cand gatesc iar formez un alt colt.
9. cojile de pepene se descopun greu

Si poze cu una din 'alimentari' :



Ce se intampla in compost? Vegetalele se dezintegreaza, bacterii si ciuperci duc la fermentarea lor, in prezenta oxigenului, devenind un pamant bogat in vitamine si mineralele necesare plantelor.

Intr-o prima runda de fermentare temperatura se ridica destul de mult, compostul ajunge sa fie cald/fierbinte datorita bacteriilor active, apoi incepe etapa a2a mai lenta, cand ciupercile completeaza descompunerea. De aceea desi vad ca solul nu mai are bucati vizibile de legume, las cutia  cu pamant la un nivel mai jos, si alimentez cutia de deasupra, pentru a se aseza in ritmul ei. Compostul este gata cand aspectul este de pamant reavan, ce nu mai e cleios.

Mai bun este compostul cu rame, dar eu animale din alea nu imi aduc in casa :)).  Am o vecina ce are cutiile cu compost sub chiuveta, unde e suficient de cald tot timpul anului si ramele se simt bine. Eu nu.

joi, 8 ianuarie 2015

gradina pe balcon cu doar 10 lei pe an

Ador balcoanele inflorate. Ador blocurile cu balcoane unde atarna flori si se vad peste tot sunt indragite si placute. Efortul de a avea un balcon inflorat ii sperie pe multi.
Cele mai multe scuze ce le-am primit sunt legate de bani. Intradevar, cu bani la discretie putem face un balcon de neuitat. Ghirlande, flori combinate, sistem hidrophonic de udare, etc. etajere de lemn pictat manual, ooo si cate altele pot eu sa visez. In ultimii ani am cheltuit cu balconul, din motive de dezorganizare, dar in 2015 vreau sa contrazic toate gurile rele: 10lei voi cheltui pt asta!!
Pentru asta, am o planificare rigida:
1. containere
2. pamant
3. seminte
1. In ce semanam? Ghivece de plastic sunt peste tot: jardiniere lungi, largi, inalte sau rotunde, de ceramica sau de plastic. Dar costa. Asa ca am inceput sa caut solutii la indemana, ce alta data le-as fi aruncat. Astfel, am pus  seminte pentru rasaduri in: pahare de iaurt, galetushe de la iaurt se descurca si ele sa tina cate o muscata pui, dar si menta, busuioc etc. Drept containere mai mari am folosit si o galeata de la var  bine spalata si cu cateva gauri jos pt scurgere; am recuperat o galetusa de tabla zincata ( cred ca a fost de la bere), o veche geanta de rafie cu tesatura foarte densa, sau un suport de ikea de haine.  Revelatia din ultimii ani sunt cosurile de nuiele, rupte. Le-am adaugat in interior o punga mai dura, careia i-am dat cateva gauri fine, sa circule aerul si sa iasa excesul de apa. O alta solutie a venit gasind la un magazin de vinuri selecte... lazile de lemn aruncate. Sunt preferatele mele!! De cate ori trec pe langa, imi arunc o privire dupa...
Costuri la containere: 0


Dezavantajele la improvizatii se vad la instabilitate: se strica/rup repede.

2. pamantul.
Nu mai vreau sa ma plimb cu saci de pamant de la magazin acasa, si nici sa il arunc pe ala vechi toamna cand schimb pamantul la flori!! Asa ca solutia a venit atat de simpla: compost. Recuperez o parte din resturile de legume aruncate, recuperez si ceva cartoane, amestec cu pamantul deja perimat, sec, uscat si... am un sol fertil, reavan, in care imi cresc ridichi/flori.
Costuri: 0, ba chiar as zice ca ies pe plus pentru ca arunc gunoi mai putin.

3. seminte
Aici voi cheltui cei 10 lei, dar cu cap. Imi voi lua 2 plicuri de seminte de petunii de 2 culori, unul de ridichi si unul de busuioc. Daca am noroc, impart cu vecina jumi juma, dau la schimb, si cheltui astfel 5 lei. Pt restul... am recuperat deja seminte, astfel:
-din cateva tomate frumoase, de august, f. coapte, cumparate de la producatorii locali  am salvat seminte. Le voi pune in rasad in februarie. Din pacate nu am pus etichete pe fiecare tip de seminte salvate, deci nu voi sti ce voi sadi, voi adauga mici label-uri:tipul 1, tipul 2.
-din resturi vegetale am replantat radacini, tulpini de morcov, telina, pastarnac, sfecla rosie, praz. Pt cat consum si micro-gradina de pe balcon imi permit sa ma joc astfel.
-am cules seminte din garduri (condurasi)
-am lasat 3 fire de rucola sa faca flori si seminte. Am colectat cateva zeci de seminte
-bulbii de lalele refolositi
-menta, leusteanul, capsunile sunt plante perene, deci doar sa le pazesc radacinile
- muscatele le-am butasit cand a dat inghetul (nu am unde sa le tin pe toate) -desi unele au rezistat in aer liber si la -1, -2 gr.
Pt cine e la inceput poate cauta pe grupuri care doneaza seminte/rasaduri: Facebook: seminte libere.

Si nu uitati, excesele de rasaduri... dati-le la prieteni. Eu voi pune tot ce am la incoltit, si cand voi fi depasita de situatie/dimensiuni/la o stare rezolabila voi incepe sa intreb vecini si prieteni daca vor, eventual si cu un mic ghid de folosite. Imi plac balcoanele inflorate, nu numai la mine, dar si la altii. 

miercuri, 7 ianuarie 2015

Simplitatea a devenit un lux cautat

Dupa saracia impusa comunistic am inceput sa acumulez lucruri si sa imi imbogatesc viata si casa si dulapurile si debaralele si mintea cu sute de lucruri de care musai si neaparat aveam nevoie.
In zilele de astazi, cand imi dau seama ca petrec pierd minim 5-6 ore pe sapt. doar asezandu-le si mutandu-le prin casa...am inceput sa fac pas cu pas inapoi, catre simplitate.
E greu.
Fiecare pas e greu.
Cand sarim din extrema in extrema sufletul dar si reperele sunt dezechibrate. Si viata e in valuri, dar e bine sa nu lasam lipsa unor lucruri materiale sa ne afecteze sufletul ci sa genereze creativitate.


vineri, 26 septembrie 2014

Marea britanie a reusit sa scada consumul de energie


Niste statistici  arata ca  intre 2005-2011 Marea Britanie a reusit sa scada consumul de energie cu aproape 25%.
Ce i-a facut pe britanici sa schimbe asta?
Ecologistii spun ca trendul ecolo, de imbunatatire a vietii, reducere a emisiei de CO2, etc. Probabil si saltul tehnologic cu noile aparate ce consuma mult mai putin, dar si faptului ca oamenii reduc consumul, si au izolat termic casele etc.
Gurile rele spun ca pretul a cresut, si asta a facut ca oamenii sa fie mai cumpatati.

Statul spune ca este cauzat de subventiile pt celule foto-voltaice  . Daca in UK e posibil (unde este des noros /ploua), atunci si in Ro e posibil! Si da, aparent celulele foto-voltaice nu functioneaza numai cu soare, ci si cand e innorat, de la lumina.
O noutate la UK: un nou tip de subventie pt lucrarile de intretinere a celulelor fotovoltaice.

Ca rezultat, UK declara ca aerul e mai curat si rata de imbolnaviri de boli respiratorii e mai mica.

Daca ei au putut, putem si noi.

vineri, 29 august 2014

Bilant de semi-gradinar, 2014

In fiecare toamna incerc sa fac un bilant al florilor de pe balcon. Ce a mers, ce nu a mers, ce am gresit, ce puteam face mai ieftin, ce mi-as dori. Am nevoie de asta pt ca pana in primavara uit, si repet anumite greseli. In plus, primavara am nevoie de un planning de rasaduri, care se invata in primul rand pe experienta, dar si pe citit. Nu stiu cum sunteti voi dar eu citesc mereu si aflu informatia ce imi trebuie prea tarziu :), sau ajung sa cumpar compulsiv si sa iau prea multe/ nu tot ce trebuie.



Ce a mers in vara 2014?
- ardeii iuti - nu au nevoie de ghiveci mare
- rosioarele cherry (se coc mai repede si fac mai multe ture) dar sa le leg - au nevoie de lada cu pamant cat mai mare
- salata (din rasaduri)- udata din belsug
- telina,leusteanul, ridichea, rucola, ghimbirul etc
- compostul
- muscatele fac mizerie ...
- petuniile, desi cele mici mi s-au parut cele mai delicate si potrivite, sa fac jardiniere in contrast (galben+mov)
- busuiocul cu frunze rotunde are aroma cea mai placuta; incolteste greu
- ghimbir si cartof sa le pun in pamant de primavara devreme
Ce nu au mers? - castravetii: inca un esec,
-inca nu am recoltat semintele de rucola.
-transportul pamantului
Ce flori as vrea sa iau pt la anul:
- gura leului
- dalii mov

Ce visez: gradina cu pamant, 50-100mp2, 200 ar fi de vis. Demersuri din partea mea sunt: caut in jur daca cineva are un exces de pamant nelucrat si cere pret modic.

Ce planuiesc pt la anul este o gradina ieftina. 10lei, atat am alocat pt la anul. Pt asta imi trebuie planning consistent :)


Gradina pe acoperis

La multe cladiri acoperisul este un spatiu abandonat. Astazi, la DSAMB acoperisul gri si scorojit a devenit o mica gradina, o sursa de oxigen si entuziasm, si de ce nu, o sursa de legume.
Grupul Grădini Urbane Comunitare a adus in zona Vitan, pe acest acoperis: rasaduri, pamant si multa munca.
Ce s-a obtinut:
(poza preluata de pe  http://adevarul.ro/news/bucuresti/gradina-acoperisul-blocului-resit-cativa-bucuresteni-creasca-busuioc-rosii-terasa-1_53d611160d133766a8cd85f5/index.html )

Mai multe informatii am gasit pe grupul organizator: http://www.facebook.com/GradiniUrbaneComunitare , unde explica principiile combinarii plantelor, permacultura, cum se construiesc straturi inaltate,  avantaje, tips & tricks etc. Daca doriti sa participati ca voluntar, scrieti-le.


Oare putem face la fel si noi singuri?  Sa copiem ce au facut acolo e destul de greu, pentru ca implica studiu si cumparare materiale pt re-izolarea  acoperisurilor, in ideea de a crea rezistenta la umezeala  si sa suporte stratul de pamant.  Ce am incercat eu este o mini  gradina in containere, mobila, si mi-a reusit. Am folosit lazi de lemn de la ambalaje, lazi ce ajungeau la gunoi, si rezista destul de bine, desi unele au deja 2 ani de stat in ploaie si cu pamant in ele.

joi, 21 august 2014

Omul sfinteste locul

Este remarcabil ce au izbutit 2 belgieni sa faca intr-un sat de tigani din Romania. Cel mai mult şi mai mult am apreciat efortul lor de a face scoala cu copiii. Ce performanta au reuşit, ca dintr-un procent de 50% abandon scolar sa ajunga pana la liceu. Doar 2 oameni au schimbat un sat de romi


https://www.youtube.com/watch?v=vCFxiJSlk9M

miercuri, 13 august 2014

stop trafic de persoane

Astazi, in Bucuresti (si in tara) este dezvoltata o noua miscare sociala impotriva
traficului de persoane si a exploatarii sexuale in Romania:
eliberare.com .
Unul din factorii de risc mentionati sunt slaba educatie a femeilor si
fortarea de a se casatori de tinere:

















Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...