Actiunea Plantam Fapte bune In Romania

Am ratat momentul celor de la Plantam Fapte bune in Romania. Pentru cei care inca mai au bradutul de la Craciun (viu, in ghiveci), puteti sa ii contactati si sa il oferiti sa il planteze.
Adresa de contact: voluntar@plantamfaptebune.ro  . 
Ei deja au inceput impaduriri in toata tara.

(imagine copiata de pe facebook, https://www.facebook.com/PlantamFapteBuneInRomania  )
Implica-te aici: http://plantamfaptebune.ro/implica-te/

Cum imi ajut vecinul sa se lase de fumat

Fumatul ramane un viciu des intalnit in Romania, estimarile arata ca aprox. 40% din romani sunt fumatori, majoritatea fumeaza  de la 15 ani.
Sa il ajutam pe un fumator in procesul de abandon?  Sa il sustinem? De noi depinde ce alegem daca ii intindem o mana calda.

Articolul de aici : http://www.allencarr.ro/blog/incurajarile-de-dupa-ultima-tigara/ ne arata ce sa nu facem:

• nefumătorii te vor felicita, dar atât (ei nu înțeleg de ce ați fost fumător atâta amar de vreme) – există însă și varianta în care sunt neîncrezători și-și manifestă scepticismul în mod vocal;
• fumătorii te vor ironiza și-ți vor întinde tot felul de curse, doar doar vei pica în capcană;
• cei care deja s-au lăsat de fumat, în general prin voință și ambiție/gume, plasturi/ medicamente vor ține un jurnal detaliat al simptomelor tale de sevraj: “ți-e poftă?”, “te-ai urcat pe pereți?” etc. și totodată vor vesti Apocalipsa – în caz că nu ai râcâit pereții de nervi și poftă de țigară, fii pe pace, sigur vine!

Personal, pe un proaspat nefumator, il voi imbratisa pt prima data. Ca nu pot imbratisa fumatorii...

sa curatam mesajele de pe pereti

Campania de la CIF este acum la moda:
http://www.cif.ro/despre

Oricine poate face o poza cu telefonul, si trimite poza la ei.
O solutie mai rapida este sa infloriti cateva litere, mesajul obscen sa devina unul haios/ ambiguu. Unde se poate, evident. Sau acoperit cu un desen gen grafitti.

Poza luata de pe net.

martisoare

Se apropie sarbatorile de primavara, cand fiecare ofera cel putin o floare/un martisor celor dragi. 
Haideti de data asta sa ne orientam spre produsele locale: martisoare de la artizanii locali , flori locale, de sezon. E usor sa identificam artizanii locali la targuri: ei au tarabe mai mici, marfa  personalizata, despre care va pot spune o poveste, de la idee la realizare.
Opriţi-va la tarabele lor. Cumparaţi de la ei.

Oricare ar fi orasul/satul in care locuiti,  exista cel putin o persoana talentata si careia ii face placere sa lucreze si incearca sa vanda cateva mici produse.
Indrazniti sa cereti orice model, de la cele foarte simple, tradiyionale, dar si ceva personalizat. Asta va diversifica ideile lor.

Aceste martisoare sunt facute cu cu migala , nu împachetate “pe vapor” si  uneori au valoare mult mai mare decat pretul afisat.

Aparent, castigul lor e mic. Nu se vor imbogati cu cele vandute, nu reuseste nimeni sa faca, singur, cateva mii de produse si sa le vanda in 1-2 sapt. contra a 10 lei. Mai au si costuri cu taraba, materiile prime folosite. Dar la sfarsitul perioadei, artizanul ramane cu sansa de a supravietui, si speranta ca afacerea ii va merge si pe viitor, cu placerea si satisfactia de a primi un MULTUMESC, un zambet, o apreciere a muncii proprii.

plimba ursul :)

(din categoria : poze culeze din orasul meu)

inverzirea orasului

Ce poate fi mai frumos decat un oras mai verde?
Oricine poate semana 2-3 ghivece, o jardiniera in plus. Daca devine un efort financiar prea mare, se poate improviza: o ladita de lemn refolosita, pamant luat din padure, si cateva seminte improvizate: boabe de fasole ( germineaza f. repede, in cateva zile se vad frunzulitele), dovleac, ardei, rosii etc. o ramurica de iedera luata din padure, seminte recoltate de la flori de anul trecut.

Usor, accesibil.

(poza copiata de pe site-ul: http://lejardindeclaire.blogs.marieclairemaison.com/archive/2008/05/26/faire-sois-meme-ses-bacs-a-fleurs.html  )

O alta initiativa frumoasa in Bucuresti:  https://www.facebook.com/events/1467078966853775/?ref=22

Oameni si caini

Una din problemele orasului meu sunt rahatii de caini. Sunt sigura ca si voi ati calcat in ceva moale in ultima saptamana, nu numai fiica mea, cu adidasii ei cei  noi, si apoi s-a suit cu picioarele pe trotineta (nu stia ce aroma poarta), intinzand rahatul si pe pantaloni.... bleah.

Am cules cateva afise din alte tari europene ce au probleme asemanatoare (dar la scara mai mica, sper):

Putem sa le traducem si lipim si in parcurile noastre, blocurile noastre, trotuarele noastre.
Nu toti rahatii de caine sunt cauzati de cainii nimanui.

Reciclare in 5 pasi

Reciclarea a inceput sa ia amploare si in orasul meu. A fost destul de greu sa invat ce pot sa fac, cu minim de efort.

Primul pas a fost sa inteleg ca reciclarea nu mai e obligativitatea din perioada comunista de a aduce la norma: hartie, sticle, borcane, castane, melci, frunze de dud, dopuri de pluta, si ce alte chestii am mai dus in scoala ... Recliclez pt ca asta vreau. E optiunea mea.

Al 2 lea a fost sa gasesc cateva tomberoane in drumul meu, unde pot sa ajung fara un efort prea mare (sunt comoda...). La distanta de 3 blocuri sunt 2 tomberoane mari, unul pt peturi de plastic si unul pt cartoane/hartii.

Al 3lea a fost sa inteleg ce pot duce la reciclare: totul ce are icon-ul de mai sus.
Eu  momentan duc :
-peturi de plastic
-cartoane de la cutii, de oua, ziare, reviste, hartii printate, carti de colorat mazgalite de copil, cutiile de lapte/suc pasteurizate
-f. rar duc sticle si borcane la un toberon de sticle, care e muuult mai departe.



Al 4lea si cel mai greu a fost sa imi propun un program. Adica la fiecare 2-3-4 zile, cand plec dupa piine de ex.  V-am zis ca sunt comoda, da?

Si nu in ultimul rand, sa gasesc un spatiu in casa sa nu ma incurc in toate astea adunate. Astfel, pet-urile le scurg bine de continut (apa, lapte etc), apoi le presez cu piciorul (bine, recunsc, aici pun sotul sa le calce in picioare), le inghesui intr-o punga de plastic si... apoi le-oi duce eu.


Voi ce duceti in plus la reciclat?

Mica generozitate

In ultimii ani, atitudinea fata de cersitorie s-a innasprit, fie pentru ca multi sunt trimisi si banii primiti ajung in alte buzunare, devenind o forma de prostitutie umana care ma oboseste si sperie moral; fie ca nu sunt credibili, sunt nu au cu adevarat nevoie de un ban de mancare, ci de bautura/tigari etc, si sunt insistenti, aproape agresivi.

Recomand pt toti cei ce se simt generosi, filantropi, si plini de mila sa isi indrepte atentia catre alte categorii de oameni, sau un altfel de ajutor.

Toti ati vazut maturatorii de strada, gunoierii iarna cum sapa la zapada. Daca aveti timp, faceti o sticla de ceai/cafea, si oferiti-le cate un pahar fierbinte (sau un sandvish cald. ). Ia 10 minute de efort pt noi, pt acei oameni insa mult mai mult.

Acum ceva ani, visam periodic pe  bunicul meu, decedat. Am povestit familiei, si mi-au recomandat sa dau de pomana. Aaaaaa...cuum sa fac asta???? Mi s-a parut doar un alt ritual deplasat, asociat religiei, ce manipuleaza frica si teama de pedeapsa celor de pe luma cealalta. Pana intr-o zi, cand intr-un colt de piata  vad o batrana vanzand cateva legaturi de verdeata dintr-o sacosa veche. Am scos sticla de ulei cumparata si i-am intins-o, pe cat de politicos am vrut sa fiu.

In ultimii ani am vazut si o alta fata a ajutorului: voluntariatul. Eu urmaresc fundatia Ana si Copiii ce are nevoie periodic de un mic ajutor material:  in mancare /bonuri de masa/ caiete /carti  dar si de oameni care au rabdare sa lucreze cu acei copii in pragul abandonului scolar, si sa ii ajute la teme, ii invete un hobby, si de ce nu, o viitoare meserie.

Unde se duc gunoaiele noastre

Cam asa arata o groapa de gunoi.

As poza si mirosul care ajunge la oameni in unele zile calduroase, dar nu iese. Si nici bacteriile. De sobolani si soareci mi-e frica( asa ca nu vorbesc de ei).
Si totusi, putem diminua cantitatea de gunoi emanata de noi, zilnic.


Idei ce le-am pus in practica:
1. reconsider ceea ce cumparam. O lista facuta din timp, respectata (chiar daca nu 100%) ne ajuta in controlarea cumpararii compulsive, din impuls.
2. rea-nalizat ceea ce arunc. Unele pot fi donate, altele nu trebuiau cumparate :).
3. evaluat stocurile din casa, inainte de a porni la cumparaturi.
4. reciclat.
5. donat jucariile si hainele mici de la copil. La verisoare mai mici, noi noute venite in familie.
5. ordine in dulapuri/camara. Nu stiu voi, dar eu am inca multe lucruri stranse acolo. Pe principiul ce nu am imbracat/folosit in ultimii 2ani, sunt sigura ca nu voi mai folosi in urmatorii ca moda se schimba, am donat din hainele din perioada cand eram  slaba, una din cele 2 oale prea mari ce nu le foloseam deloc, mingile ce nu au mai iesit pe terenul de basket de 3 ani. Copiii ce le-am dat o minge mai buna au zis un multumesc laaarg, cu un zambet generos.
Hainele s-au dus la copiii din Glodeanu, sau la asociatia Sf Stefan.
O parte din carti s-au dus la tara, unde cativa inimosi incearca sa faca o mica biblioteca.


Nu e bai, am loc sa cumpar altele. Si asa am redescoperit carti ce nu le-am citit, si candva le-am dorit!! (de ce s-au ascuns ele de mine???)


Cat gunoi reduc asa? Hmmm... Estimez 10%.-20%  Nu mult.  Dar e mai mult decat mimic!!